browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.


Vă aflaţi AICI:


« « Bacău 2015: Sărbători fericite!|| De ce confundăm dorinţele cu obiectivele? » »

Bacău 2015: Trezirea spirituală şi Terapia Iertării

Posted by on 5, January, 2016

Şcoala ZENLA, Bacău, Terapia Iertării, 2015

Stânga: Ani Albert; dreapta: Carmen Petrov

Bine te-am găsit în 2016!

Voi începe acest nou an cu o povestioară din care sper să înveţi că există multe lucruri simple pe care le poţi face şi că ACESTE LUCRURI SIMPLE îţi schimbă viaţa!

Cum spuneam în articolul precedent, finele anului, l-am petrecut în Bacău, oraşul unde s-a născut Monica şi unde se află părinţii ei.

Dar vizita la familia noastră, a fost doar unul dintre obiective.

Voi vorbi în alt articol despre o idee şi un concept de afaceri diferit, pe care l-am pus în practică în această vacanţă în familie, la Bacău: CLIENTUL MEU PRIETENUL MEU.

Aşadar, să începem povestioara!

De circa doi ani, de când am dat drumul sitului Şcoala ZENLA, am avut în minte câteva nemulţumiri pe care le-am acumulat de-a lungul celor 22 de ani de antreprenoriat. Ca să fiu foarte scurt, antreprenoriatul pentru mine, înseamnă oameni care schimbă valori.

Restul, sunt doar tehnici şi mijloace de a simplifica sau accelera acest schimb de valori.

Aşa încât, am vrut să facem din acest concediu, din această vacanţă la Bacău, un fel de mic Paradis, o materializare la scară mică a unui vis mare.

Am luat legătura cu doi dintre clienţii noştri, folosind internetul.

Am schimbat câteva gânduri şi din aproape în aproape, am stabilit să ne întâlnim în perioada sărbătorilor, să ne cunoaştem şi să schimbăm idei, să dăm mâna, să ne strângem în braţe, ca nişte Fiinţe omeneşti.

Să punem în spatele nostru artificiile care ne-au adus aproape şi să punem înainte de toate, Fiinţele care s-au întâlnit!

Ne-am întâlnit aşadar la o cafenea care ne-a plăcut pentru că are interiorul amenajat cu mult lemn şi e o atmosferă plăcută acolo.

Partenerele noastre de discuţie sunt Ani Albert şi Carmen Petrov.

Două Fiinţe minunate!

A fost o întâlnire extrem de interesantă, atât din perspectivă profesională dar mai ales, din perspectivă spirituală!

Aşa cum era de aşteptat, discuţiile au pornit din zona antreprenoriatului, cum era şi firesc, dat fiind faptul că toţi patru am ales calea antreprenoriatului.

Dacă despre noi am mai povestit, o să spun câteva cuvinte despre Fiinţele cu care am petrecut clipe superbe.

Ani Albert, este expert tehnic, managerul unei firme de proiectare şi consultanţă şi este specializată în proiectare şi evaluare tehnică în domeniul hidrotehnicii. Ca orice om însă, după ce a ajuns undeva în zona profesionalismului ridicat, a căutat să dezvolte şi altceva înăuntrul ei şi astfel, a ajuns la Reiki! Acesta a fost punctul de joncţiune care a determinat deplasarea centrului discuţiei către autocunoaştere, autodezvoltare şi cam tot ce înţelegem noi acum prin „dezvoltare personală”.

Carmen Petrov, este managerul unei firme de talie europeană. Paşii vieţii însă, au condus-o şi pe ea către Reiki, Munay Ki şi Yoga, între altele. Este mare fan al lui Tony Robbins şi Osho!

Acum, că am conturat spaţiul de discuţie, o să-ţi prezint două aspecte pe care le consider excelente, ale întâlnirii noastre din Bacău.

TERAPIA IERTĂRII

Există destul de mulţi oameni care cunosc faptul că sunt un „fan” al Terapiei Iertării, sau altfel exprimat, un iubitor şi practicant al tradiţiei spirituale Ho’oponopono.

Dincolo de faptul că este o metodă verificată timp de secole, eu însumi o folosesc cu rezultate de mai mulţi ani. Se pare că am rezonat spontan dar, în timp, am descoperit originile străvechi ale tehnicilor. Cei care cunosc seminarul lui Gregg BradenThe Seven Essenian Mirrors”, ştiu cu siguranţă de ce motto-ul Şcolii ZENLA, este „Ce este Înăuntru, este şi Înafară”.

Astfel, pentru că acum am completat cu detaliile necesare cadrul general al atmosferei în care ne-am aflat la Bacău, îţi voi spune că, discuţia s-a oprit într-un punct şi a generat un moment cu totul extraordinar!

Eram cu toţii absorbiţi de discuţie, savuram fiecare în felul său, momentul de fuziune care se petrecea şi ne unea şi la un moment dat, am pus problema cam aşa: „Bun! Cum facem din discuţia asta, ceva cu finalitate? Cu efecte de ordin practic?

M-am referit concret la un principiu extrem de important al succesului şi anume: Obiectivele trebuie convertite într-un proces cu etape măsurabile şi am precizat că există o diferenţă fundamentală între „vis-dorinţă” şi ACŢIUNE EXECUTABILĂ.

Astfel, am căzut de acord că, succesul, este o secvenţă de acţiuni executabile şi că, un plan oarecare, trebuie să poată fi convertit într-un şir de acţiuni executabile, adică, măsurabile.

Aici, discuţia s-a deplasat puţin către cartea şi respectiv filmul „Secretul”.

De aici, am făcut rapid conexiunea cu „Realitatea Interioară, reflectă Realitatea Exterioară”.

În cartea mea „Autodezvoltare, Ocultism, Extrasenzorial”, am dedicat un capitol întreg acestui subiect şi l-am numit „Principiul Oglinzii”.

Cum se aplică acest principiu în practică?

Este exact ceea ce am făcut în cadrul întâlnirii.

Am întrebat fetele dacă au vreo oglindă la ele. Carmen, a avut o prezenţă de spirit extraordinară şi a scos tableta. Eu am rămas surprins puţin, pentru că era soluţia la care mă gândisem încă dinainte de plecarea din Alexandria, chiar cu mult timp înainte. Aveam tableta la noi, dar am vrut să văd cum evoluează lucrurile şi fără sugestia mea…

Carmen a scos tableta, a setat-o pe „Selfie” şi am început cel mai fantastic moment al întâlnirii!

Carmen mi-a întins tableta. Am luat-o şi am rostit „Formula magică”: „Şerban, te iubesc, iartă-mă!”, privindu-mă drept în ochi, în „oglinda” digitală.

I-am întins-o lui Carmen, spunându-i doar „Fă şi tu, exact ce am făcut eu. Te uiţi la cine e în oglindă şi îi ceri iertare.”

Tableta a trecut din mână în mână la Ani şi la Monica şi toţi am reuşit fără ezitare, să parcurgem acest prim nivel, cu succes!

Mi-a venit ideea să trecem la nivelul doi: să folosim în locul unei oglinzi tehnice fie că este clasica sticlă cu strat reflectorizant, fie că este o tabletă sau un SmartPhone OGLINDA UMANĂ.

Pentru că DA, fiecare om este în felul său, o oglindă pentru cei din jurul său.

Am privit-o pe Carmen în ochi şi am rostit „Şerban, te iubesc, iartă-mă!”, a urmat Carmen, care m-a privit în ochi şi a rostit fără ezitare „Carmen, te iubesc, iartă-mă!”, apoi Monica m-a privit în ochi şi a rostit „Monica, te iubesc, iartă-mă!”. Ani, din cauza emoţiei extrem de intense, s-a încurcat şi în loc de „Ani” a rostit „Şerban”.

Aici, cred că şi-au spus cuvântul practica şi autocunoaşterea. Ştiu cauza şi o vom ajuta pe Ani să depăşească momentul cu succes.

TREZIREA SPIRITUALĂ

Mulţi îşi închipuie că trezirea spirituală, este ca un fel de fulger: „clic!” şi gata! Este principalul motiv pentru care batem pasul pe loc, mulţi dintre cei care vrem o altfel de viaţă.

Trezirea spirituală, ca orice altceva de pe lume, este un proces!

Ceea ce s-a petrecut în micul nostru grup, este cu totul altceva decât „trezire spirituală”.

Exerciţiul pe care l-am făcut şi pe care ţi-l oferim în dar, este PROCESUL DE CONŞTIENTIZARE AL GRADULUI DE TREZIRE SPIRITUALĂ!

Fiecare om, are un anumit grad de trezire spirituală. Din păcate însă, educaţia pe care am primit-o până în prezent, este prea puţin folositoare pentru a ne ajuta să înţelegem cât anume am mers pe calea trezirii spirituale.

Ceea ce s-a petrecut între noi, a fost tocmai o acţiune executabilă, cu o finalitate care ne dă măsura trezirii noastre spirituale. Vom intra în detalii, cu cei cu adevărat interesaţi, din grupul de lucru.

Astfel, gradul de împăcare cu sine al fiecăruia dintre noi, este suficient de ridicat încât să trecem la următorul stadiu al trezirii spirituale: ÎMPĂCAREA CU CEI DIN JUR.

Te întrebi poate ce înseamnă asta?

Înseamnă enorm de mult!

Împăcarea cu sine şi împăcarea cu cei din jur, este calea deschisă către ECHIPĂ!

Şi puţini înţeleg că, găsirea unui partener cu care să formăm o familie, înseamnă exact această etapă, trecută cu bine: împăcarea cu sine şi împăcarea cu cei din jur!

Relaţia mea cu Monica de pildă, merge bine, pentru că amândoi am ajuns să ne împăcăm cu noi înşine şi cu cei din jur.

Acest stadiu de împăcare, permite oricui să formeze o echipă, tocmai pentru că perspectiva din care priveşte fiecare Viaţa, este diferită de aceea a individului izolat, care are nevoie să fie „cel mai bun”, să fie într-o continuă competiţie cu ceilalţi, de unde şi atât de multe tensiuni care există în societatea noastră.

Dar, despre acest aspect, vom discuta mai multe cu cei din grupul nostru de lucru.

Dacă ţi-a plăcut tematica acestui articol, distribuie-l cunoscuţilor, prietenilor tăi de pe reţelele sociale (Google Plus, Twitter, LinkedIn, FaceBook), lasă-ne în comentarii întrebările la care vrei să îţi răspundem, opiniile tale.

Dacă însă vrei mai mult decât atât, vrei să vii alături de noi, avem un grup de lucru în care te poţi înscrie, făcând clic pe linkul de mai jos, care duce la formularul de înscriere:

GRUPUL DE LUCRU

Articol citit de 180 vizitatori

Comments are closed.

« « Bacău 2015: Sărbători fericite!| De ce confundăm dorinţele cu obiectivele? » »