browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.


Vă aflaţi AICI:


« « 15 Lecţii pe care le-am învăţat folosind ZENLA, Limbajul Zero Negaţii|| Luminează-ţi viaţa! Timpul şi banii » »

Cât valorează talentul nativ?

Posted by on 14, November, 2016

trepte-spre-cer

Cât valorează? Sincer? Un zero, nimic pentru oricine altcineva în afară de tine. Are valoare doar pentru cel care l-a descoperit şi îl practică. Şi ce înseamnă, la urma urmei “talentul nativ”? Este o acţiune, nici un gând, nici măcar vorbă sau măcar o dorinţă. Atât. O ACŢIUNE. Faci ceva fără să te gândeşti prea mult. De eşti întrebat şi de ce faci aşa, ridici din umeri… O faci pentru că-ţi place. O faci pentru că te umple de energie. O faci pentru că restul dispare din jurul tău atunci când o faci. O faci fără să te uiţi la ceas şi la cât timp o faci. O faci pentru că este singurul mod în care TE SIMŢI CONECTAT CU TINE, un altfel de EU.

Am scris acest articol mai mult pentru mine. Ştiu ceea ce ştiu. Mai sunt încă multe de învăţat. Am înţeles, într-un final, ce este talentul nativ. Am scris ceea ce ştiu şi am înţeles eu că este. M-am apucat să “înşir mărgele pe aţă” (Şerban Stănescu), să “unesc puncte” (Steve Jobs). L-am scris pentru că “avem nevoie şi de frumos în viaţă” (Vangelis). Toate sunt citate, exemple de oameni de la care am învăţat şi am prins curaj să fac ceea ce fac. Am “unit punctele”. L-am “înşirat pe aţă”. Le-am aranjat frumos. Pentru că nevoie am eu de frumos.

Prima mărgea.

Scriam de mică, peste tot şi oriunde. Pereţi, mobile, uşi, podea. Scriam din plăcere, fără să ştiu şi de ce fac ceea ce fac. Am fost întrebată şi de ce fac ceea ce fac… Am ridicat din umeri. Zău dacă ştiu sau îmi amintesc şi ce scriam pe atunci!

A doua mărgea.

Am încetat să mai scriu. Pereţii au rămas intacţi. La fel şi restul… Mai puţin eu. Am folosit culori. Desenam ore în şir. În loc de litere foloseam nuanţe şi linii.

A treia mărgea.

M-am oprit complet şi din scris şi din desenat. A fost cea mai neagră perioadă din viaţă. Un mort “viu”. Cât timp? Cam treizeci de ani. Până când? Până au revenit cuvintele scrise.

A patra mărgea.

M-am reapucat de scris. La început cuvinte, apoi fraze. Apoi frazele s-au adunat în articole. Îmi plăcea ce făceam! Uitam şi de toate… Puneam suflet, puneam energie. Apoi a venit peste mine schimbarea…

A cincea mărgea.

Odată cu scrisul a apărut cineva nou şi neaşteptat: mentorul meu. Mi-a oferit multe, enorm de multe. Printre ele o bibliotecă garnisită bine de tot! Şi-am citit cu o sete de-a dreptul nebună din ea! Cuvintele îmi dădeau viaţă!

A şasea mărgea.

Am primit cadou de la mentorul meu un laptop, garnisit “cu de toate”. La multe din aplicaţii mă uit şi acum, ca “mâţa” undeva… Am învăţat repede pe cele care au legătură cu scrisul. Mai greu a fost cu “celelalte”. La acest laptop m-am apucat să leg fraze mai multe şi mai mult timp. Aşa am început să public pe net. Aşa s-a născut şi o carte. Care s-a şi vândut, spre surprinderea mea…

A şaptea mărgea.

Am primit un alt cadou: un pumn cu instrumente de scris. Pixuri, creioane şi un stilou auriu cu peniţă. Mi-au fost date cu o mână tremurândă, o mână a unui om care se apropie de 90 de ani: Tata, cel care m-a adus pe lume. Mi-a dat mie să-i duc mai departe stafeta?!? Ridic din umeri… Zău dacă ştiu! Eu… Scriu şi atât!

A opta mărgea.

Voiam să mă cunosc, să adun bucăţile rătăcite din mine. Anii s-au dus… Asta e! Aşa şi?!? Am învăţat altceva în tot acest timp! Şi pentru că am vrut să cunosc mai multe despre mine, m-am înscris la “Fidelia”, o şcoală de astrologie. Acolo am aflat de unde mi se trage “talentul”: de la Venus, în Balanţă şi în C3. Aşa am aflat şi de ce m-a oprit să-l mai folosesc. Şi iar spre surprinderea mea, am făcut bani cu timpul , tot cu scrisul, dar cu astrologia şi numerologia…

Din astrologie am aflat toate acestea, iar din viaţă am aflat care e preţul talentului ignorat, lăsat de izbelişte. Mori. Te omoară pe dinăuntru. Eşti un mort viu. Am mai văzut asta… O dată la Tata (boala Parkinson), a doua oară la mine, iar mentorul meu mi-a spus că a zăcut în comă câteva ceasuri din cauza asta.

A noua mărgea.

Am făcut un pact între mine şi scris acum ceva vreme. Am luat decizia să scriu cât timp mai exist. This is my job. THIS IS MY JOB! Să văd unde mă duce, pentru că, deocamdată, zău dacă ştiu…

A zecea mărgea.

Acum exact două luni mi-am dat demisia. Am ales conştient să fac asta. Am ales dintre viaţă şi moarte. Am ales dintre o viaţă plină de riscuri şi o moarte lentă, chinuitoare. Aşa am simţit, aşa am făcut. Am ales şi atât. Deocamdată, e bine. Scriu şi atât.

Ceea ce ştiu am înşirat “pe o aţă”. Şi cine ştie? Posibil să mai revin şi cu altele.

Monica Stănescu

sursă imagine:
http://mypicpic.ucoz.ru/photo/fentezi/nebo/5136_x_6420_10115_kb/109-0-1368

Articol citit de 71 vizitatori

Comments are closed.

« « 15 Lecţii pe care le-am învăţat folosind ZENLA, Limbajul Zero Negaţii| Luminează-ţi viaţa! Timpul şi banii » »