browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.


Vă aflaţi AICI:


« « Meditaţie în Valea Curcubeului|| Noutăţi din grădină de la Măgura – cu drag pentru tine! » »

Construcţii din lemn – Toaleta ecologică

Posted by on 21, August, 2015

Toaletă ecologică

 

Astăzi, voi începe să povestesc despre ce am mai făcut la Măgura. Aşa cum s-a putut observa, am lipsit vreme de aproape două săptămâni, în care am făcut destul de multă treabă.

Printre lucrurile importante pe care le-am făcut, se numără şi TOALETA ECOLOGICĂ.

Începerea ploilor ieri (20 august 2015), ne-a determinat să întrerupem şederea la Măgura, precum şi lucrările. Pe de altă parte, s-au adunat multe observaţii, concluzii şi a venit vremea să le împărtăşim cu tine şi cu toţi cei care au nevoie de o experienţă “altfel”. Cu alte cuvinte, o experienţă personală, pe care o trăim noi, la Măgura.

Drumul către sustenabilitate totuşi, e mult mai greu decât pare la prima vedere… Orice opinie, orice informaţie de la cineva care gândeşte la fel ca noi, contează. Şi dacă mai precizez că suntem amândoi orăşeni şi practic toată viaţa am trăit la oraş, cred că am spus destul!

De aceea considerăm că împărtăşirea experienţei proprii, o experienţă de orăşeni care vor să trăiască la curte şi chiar după principiile unei vieţi SUSTENABILE, este foarte importantă!

Voi începe cu un minimum de date tehnice, sintetice:

  • MATERIALELE. Lemn, profil pătrat, 50x50x4000 mm, profil 25x50x4000 mm, placă OSB 8 mm (din recuperări), scândură 22x100x4000 mm, holzşuruburi 4,5×80 mm, 3,5×50 mm şi 3,5×35 mm, scaun WC (“colac”) din plastic, bară filetată cu diametrul de 6 mm, şaibe plate şi piuliţe şi o pereche de balamale detaşabile, “moş şi babă” (ca pentru uşi), ulei de in;
  • SCULE ŞI UNELTE. Flex cu şaibă pentru materiale abrazive, ciocan, bituri pentru şuruburi, burghiu pentru lemn de 3 mm şi respectiv 4 mm, maşină de găurit portabilă, circular cu masă, ferăstrău alternativ portabil “şoricel”, ruletă, 3 pense pentru prinderea pieselor, discuri abrazive pe suport pânzat, ruletă, echer pentru tâmplărie – “vinclu”, pensulă.

 

Cam asta ar fi. Cred că le-am trecut pe toate. Oricum, când voi reuşi să montez fotografiile într-un video, se vor vedea clar cam toate sculele, uneltele şi materialele folosite.

DIMENSIUNILE şi MONTAJUL

Am debitat din lemnul 50×50 întâi 8 bucăţi la dimensiunea 50x50x500 mm, din care am realizat prin asamblare cu holzşuruburi de 80 mm lungime, două rame, a căror dimensiune finală este 500×600 mm.

Precizez că am dat gaură înainte în profilele de 50×50, pentru a preveni crăparea lemnului la introducerea şuruburilor. Găurile trebuie să fie mai mici cu circa 1 mm decât diametrul şuruburilor, pentru a asigura o prindere corespunzătoare a materialelor.

Cele două rame, au fost completate cu 4 piese de legătură 50x50x400 mm, astfel încât să obţin o lăţime a toaletei de 500 mm şi o lungime de 600 mm, necesară montării scaunului din plastic, acesta fiind ceva mai lung.

FOARTE IMPORTANT! Cele două rame (cadre), se măsoară pe diagonală şi diagonalele, trebuie în principiu să aibă la cotele acestea, valoarea de 670 mm, altfel scheletul va ieşi strâmb! Deviaţiile, pot proveni mai ales de la suprafeţele neregulate ale tăieturilor şi diferenţa de lungime a elementelor asamblate. O toleranţă acceptabilă este +/- 5 mm, respectiv 665 – 675 mm. De exemplu, putem avea o diagonală de 667 mm şi una de 672 mm. Dincolo de aceste valori, vom avea probleme mari la montarea feţelor (capacele)!!

În fine, după ce am realizat scheletul, am trecut la “îmbrăcarea” lui.

Am debitat pereţii din foaie de OSB şi i-am montat pe schelet, cu şuruburi de 3,5×35 mm, “negrese”. Holzşuruburile negre, permit înşurubarea fără pre-găurire şi din cauza construcţiei lor, dar mai ales din cauza diametrului mic şi a lungimii reduse (35 mm). Am confecţionat astfel 5 pereţi din OSB.

Întrucât aveam materiale rămase de la construcţia clădirii, am căutat acele materiale care să îmi permită să croiesc pereţii fără să sacrific o foaie mare. Desigur, fiecare adoptă soluţia cea mai potrivită, dar în cazul meu, am mers pe reciclare. De altfel, am deja o colecţie de tot felul de bucăţi şi bucăţele de materiale rămase şi fiecare îşi găseşte treptat rostul, uneori, chiar şi bucăţele neaşteptat de mici de lemn, cum a fost de pildă cazul unei rămăşiţe de pătrat de 100×100, din care am tăiat aşchii (pene) pentru a împăna o sapă, acum vreo câteva zile…

În fine, am ajuns la stadiul de a avea o cutie din lemn, fără capac.

Am ales soluţia de a realiza capacul dintr-o scândură de 22x100x4000, din care am tăiat 6 bucăţi la 650 mm, pentru a realiza capacul din imagine.

Capacul este articulat de cutie cu două balamale “moş şi babă”, astfel încât să se poată accesa uşor interiorul şi schimbarea containerului să fie rapidă şi uşoară.

În fine, articularea capacului de plastic am conceput-o prin utilizarea unei piese tot din lemn 50x50x400, plasată convenabil, în partea din spate a toaletei, astfel încât cu ajutorul unei bare filetate trecută prin articulaţia pieselor din plastic şi prinsă de piesa din lemn, să realizez prinderea solidă a capacului de toaletă, într-un mod mult mai sigur şi mai rezistent decât prinderea clasică cu piese din plastic. Cine meştereşte singur prin casă, ştie DE CE!

În fine, ultimul element auxiliar, sunt două mânere laterale, destinate deplasării toaletei, funcţie de nevoi. Materialul utilizat este profil din lemn de 25×50, din care am tăiat două bucăţi 25x50x610 pentru mânerele propriu-zise şi încă patru de 25x50x200 mm, necesare ca înălţătoare, pentru prinderea mânerelor. Înălţătoarele vin prinse pe cutie, pe feţele laterale şi deasupra lor, mânerele. Finisarea mânerelor o fac cu flexul pentru degroşare şi respectiv manual, cu un dispozitiv pentru şlefuit cu şmirghel bandă, pentru şlefuirea finală.

Când voi reuşi să finalizez totul, voi pune într-un material video toate etapele realizării.

Toată construcţia va fi dată cu ulei de in. Pentru design, cred că o să se ocupe Monica, mai vedem… O idee, ar fi acoperirea cu tapet. O alta, ar fi pictarea pereţilor laterali!

UTILIZAREA

Din nefericire, problema rumeguşului pentru toaletă, presupune să avem în grădină şi o fabrică de lemne, care să ne producă rumeguşul! Cum situaţia noastră este uşor diferită de aceea de proprietari de atelier de tâmplărie, ne-am gândit la două soluţii pe care le vom testa cu toaleta noastră:

  1. CENUŞĂ + ARGILĂ. Întrucât acestea sunt materialele de care dispunem din belşug, este soluţia pe care o vom testa în primul rând. Cenuşa asigură modificarea pH-ului spre bazic, care la toate dejecţiile este puternic acid. Fecalele mai ales, ajung la valori ale pH 5 – 6 iar pe parcursul descompunerii, microorganismele specifice accentuează această aciditate. Argila asigură reducerea umidităţii relative.
  2. RUMEGUŞ VEGETAL + ARGILĂ. Din păcate, producerea de pulberi din celuloză, presupune a folosi un tocător de grădină şi momentan, ne lipseşte. Rumeguşul este însă necesar pentru a prepara straturile nutritive pentru diferitele activităţi din seră şi solar şi chiar şi în spaţiul deschis, pentru a creşte coeficientul de reţinere a apei în sol. Dincolo de acest aspect, care presupune folosirea de energie electrică suplimentară pentru tocarea masei vegetale uscate, momentan sunt costurile utilajului de mărunţit şi priorităţile noastre curente. Vom aplica această soluţie în momentul în care vom putea obţine rumeguşul din ce avem în curte şi când vom putea procura utilajul care să facă mărunţirea.

 

Am decis ca pentru a evita procesele de descompunere violente ale dejecţiilor, să separăm urina de fecale. Am văzut asta şi la Valea Curcubeului, la Alex şi Roxana, deci din perspectivă practică, soluţia funcţionează.

Biomasa recuperată, o vom pune la halda de compost, după o premixare cu argilă şi tocătură vegetală, cam 30% – 30% – 30%, argilă prelevată dintr-o groapă din care luăm argilă pentru diverse scopuri.

Cam asta ar fi.

CÂT COSTĂ LUCRAREA?

  • Profilul pătrat 50×50, costă cam 13 lei (2,125 lei/ml). Total = 13 lei;
  • Profilul 25×50, costă cam 1,125 lei/ml, deci încă 1,70 ml înseamnă cam 2 lei. Total = 15 lei;
  • Placă OSB 8 mm, costă 45 lei/bucată respectiv 15 lei/mp iar suprafaţa totală folosită este de circa 1,6 mp, ceea ce înseamnă încă 24 lei. Total = 39 lei;
  • Scândură 22x100x4000, costă 12 lei/bucată. Total = 51 lei;
  • Holzşuruburi 4,5×80 mm, 12 bucăţi x 0,20 lei = 2,40 lei. Total = 53,40 lei;
  • Holzşuruburi 3,5x50 mm, 30 bucăţi x 0,15 lei = 4,50 lei. Total = 57,90 lei;
  • Holzşuruburi 3,5×35 mm, 50 bucăţi x 0,05 lei = 2,50 lei. Total = 60,40 lei;
  • Balama demontabilă “moş şi babă”, 2 bucăţi = 16 lei. Total = 76,40 lei;
  • Bară filetată M6 cu 6 piuliţe şi 10 şaibe plate, total 12 lei. Total = 88,40 lei;
  • Scaun plastic (“colac”), 29 lei. Total = 117,40 lei;
  • Ulei de in sicativ (fiert), 12 lei/litru, cam 0,5 litri pentru 2 – 3 straturi, înseamnă 6 lei. Total = 123,40 lei;
  • Discuri abrazive 220 mm, 5 bucăţi x 1,40 lei/bucată = 7 lei. Total = 130,40 lei
  • MANOPERĂ, 3 zile x 8 ore = 24 ore. La un tarif orar mediu de 7 lei/oră (tâmplar bun, vopsitor) = 168 lei. Total = 298,40 lei. Asta înseamnă în total circa 310 lei, cu tot cu container (găleată 20 litri = 7 lei).

 

Costul total este deci de 310 lei, incluzând şi manopera, care reprezintă pentru cine şi-o meştereşte singur, practic o economie de 168 lei sau 54%.

Succes în realizarea propriei toalete!

PS: Dacă facem calculul suprafeţei desfăşurate, poţi obţine preţul pentru o cabină de WC pentru curte sau orice altă construcţie din lemn similară.

Suprafaţa totală este de 0,61 x 0,5 x 4 + 0,5 x 0,5 x 2 = 1,22 + 0,5 = 1,72 mp construcţie din lemn.

Cost mediu construcţie din lemn = 300 lei / 1,72 mp = 174,41 lei, deci cam 175 lei / mp. Manopera, aşa cum am precizat, este calculată cu 7 lei/oră. Meseriaşul pe care l-am angajat eu în toamnă pentru pod, mi-a luat 10 lei/oră…

Articol citit de 2592 vizitatori

2 Responses to Construcţii din lemn – Toaleta ecologică

  1. TeoB

    Felicitari! Noi avem o astfel de toaleta de aproape 10 ani si suntem foarte fericiti cu ea.
    Toaleta de la Stanciova:
    https://stanciova.wordpress.com/2013/08/22/epopea-toaletei-din-2003-pana-in-prezent/

    (sublinierea administratorului)
    Separatorul cum l-ati facut?

    • Şerban Stănescu

      Mulţumim, Teo, pentru vizită!
      Acuma, între noi fie vorba, “Stanciova” e practic un brand! 😉 😀
      Am citi cu mult drag articolul şi mulţumim pentru referinţă, că noi o considerăm importantă, mai ales că vine la la voi, din Stanciova! :)
      Despre separare.
      Aici, ar fi cam mult de discutat.
      Pe moment, ne-am gândit la o variantă mobilă şi, separarea, o facem prin alegerea unei toalete, după caz.
      Varianta cu separarea urinei direct, mi se pare mai utilă, pentru că prin diluţie undeva la 1:5… 1:10, este un supliment azotos pentru teren.
      Pe de altă parte, procesarea fecalelor durează, deci separarea din start, e preferabilă.
      În Grecia (2009 – 2014), am avut fericita ocazie să discut despre utilizarea dejecţiilor umane “humanure”, că se poartă anglicismele, în grădinărit, chiar la mâna întâia, cu cineva care foloseşte deja de vreo 5 ani.
      Rezultatele, sunt excepţionale!
      Inclusiv aplicarea ca atare, a unei suspensii, dă rezultate. Dacă ne gândim şi că la noi regimul alimentar e vegetarian (lacto-ovo momentan, dar predomină vegetalele), problema microorganismelor şi micilor vietăţi din clasa proceselor de putrefaţie (cele mai problematice!), practic lipsesc.
      Rezumând:
      Două containere (găleţi de 20 litri, în cazul nostru) separate, două toalete şi procesarea la intervale scurte: lichidul se administrează periodic în diluţie iar solidele, se preocesează în compostor.
      Aşteptăm şi noi să adunăm date consistente să vedem practic ce ajustări sunt necesare.
      Poate în timp, mergem şi pe o variantă cu separator. Iarna, e aici destul de friguroasă şi fiind destul de lungă, e nevoie de o abordare complexă.
      Oricum, combinat cu tehnici de compostare şi vermicultură, cred că vom putea produce soluri compozite, cam tot anul.
      Acum, lucrăm la extinderea suprafeţelor protejate, atât parţial cât şi total.
      Astfel, vom avea frront de lucru şi când termperaturile afară, sunt sub zero grade.
      Avem enorm de mult de lucru şi pe multe planuri, dar mergem înainte.
      Acum sunt cam din scurt, dar voi reveni cu detalii.
      Sunt într-o vizită scurtă la Alexandria, dar voi reveni şi cu poze!
      Mult spor la toate şi toamnă faină să aveţi cu toţii!
      Monica şi Şerban

Părerea ta este bine venită! Comunică cu noi!

« « Meditaţie în Valea Curcubeului| Noutăţi din grădină de la Măgura – cu drag pentru tine! » »