browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.


Vă aflaţi AICI:


« « Bacău 2015: Trezirea spirituală şi Terapia Iertării|| Care sunt mai importante: dorinţele sau obiectivele? » »

De ce confundăm dorinţele cu obiectivele?

Posted by on 15, January, 2016

Header Întrebări şi răspunsuri

 

Bine te-am regăsit!

Astăzi, mi-am propus să te invit să dezbatem o temă care crează multe dureri de cap, multe eşecuri şi mulţi ani irosiţi din viaţă, începând încă de la terminarea liceului şi mulţi ani după asta.

Atunci în 2006, când am început să derulez primul meu curs online, am început să şi învăţ câte ceva despre cum privesc oamenii viaţa.

Ca orice om, am avut de-a lungul anilor enorm de multe vise, speranţe, aşteptări şi dorinţe.

Pe unele le-am transformat în realităţi şi am constatat că mi-am irosit mult timp, alergând după nimicuri.

Pe altele, după ce le-am transformat în realităţi, am constatat că au o proprietate stranie. Dacă ai avut vreodată un cont la CEC sau la o bancă şi ai luat dobândă, atunci cunoşti sentimentul: simţi efectiv că acea realizare, aduce mereu un surplus în viaţa ta, un surplus de reuşite, de succese mici sau alte lucruri care valorează mult pentru tine.

E la fel ca dobânda la nişte bani depuşi pe termen lung!

Multă vreme, m-am întrebat „Ce se întâmplă?!”…

Iată răspunsul CONDENSAT:

  1. DORINŢELE;

  2. OBIECTIVELE;

  3. ACŢIUNILE EXECUTABILE;

  4. ANTURAJUL;

  5. EDUCAŢIA.

Îţi aminteşti cum te-ai simţit prima oară când ai mers într-o pădure seculară? Sau într-un oraş foarte mare şi total necunoscut?

Sentimentul este „Sunt pierdut/ă!”.

Povestea învăţământului şi a eficienţei cu care suntem pregătiţi pentru viaţă la finele celor 12 ani de şcoli, e prea cunoscută ca să o mai reiau aici.

Ceea ce ne interesează este SĂ REMEDIEM lipsurile adică, SĂ GĂSIM SOLUŢII FUNCŢIONALE.

În acest spirit scriu acest articol şi crede-mă, mi-a luat ani de muncă CU MINE ÎNSUMI, să mă rup de nişte idei străine de mine, de conjuncturi emoţionale care mă drenau de energie şi să intru pe orbita succeselor.

Există în opinia mea cinci elemente cheie ale succesului, prin a căror îmbinare armonioasă, ajungem la ÎMPLINIRE ŞI SUCCES: dorinţele, obiectivele, acţiunile executabile, anturajul şi EDUCAŢIA.

DORINŢELE

Dorinţele, sunt acea atracţie emoţională, biochimică, biofizică, pe care o resimţim în faţa a ceva: un obiect, o persoană, o situaţie. Ele sunt generate de obicei de către CÂMPUL ENERGETIC ÎN CARE NE AFLĂM.

Preluăm inconştient dorinţele părinţilor, colegilor, cunoscuţilor. Le copiem, cu alte cuvinte.

Mai mult decât atât, ni le însuşim, datorită entuziasmului cu care mulţi oameni vorbesc despre propriile vise şi dorinţe, mai ales cele NEMATERIALIZATE!

Poţi verifica cu uşurinţă acest lucru dacă îţi îndrepţi atenţia în jurul tău. O mulţime de oameni sunt „târâţi” prin viaţă de o mulţime de dorinţe, pentru că ei îşi imaginează (visează, fabulează) că „dacă aş avea…” sau „dacă aş face” sau „dacă aş fi ca…”

Şcoala, ar trebui înainte de toate să ne înveţe că plutim într-o mare infinită de dorinţe, care provin de la fiecare dintre noi şi că, acest impuls, se transmite peste tot în jurul nostru.

Cedăm dorinţelor de cele mai multe ori, fără să evaluăm dacă prin această cedare, obţinem ceea ce VREM CU ADEVĂRAT şi NE ESTE FOLOSITOR.

Există dorinţe a căror îndeplinire ne dezvoltă şi ne aduc ceea ce vrem cu adevărat şi dorinţe care ne risipesc energiile şi ne fac să repetăm de multe ori aceiaşi paşi din viaţă, fără ca prin asta să simţim că am progresat, că am evoluat, că ne-am împlinit.

OBIECTIVELE

Foarte puţină lume poate face diferenţa clară între OBIECTIV şi DORINŢĂ!

Şi mie mi-a luat mulţi ani şi am consumat multă energie, risipindu-mă în dorinţe care mi-au adus frustrări.

De ce?

Pentru că la fel ca mai toată lumea, am confundat dorinţele cu obiectivele.

Diferenţa este una subtilă, una de nuanţă.

În vreme ce o dorinţă este o idee preluată de la cineva, pe baza unui sistem de valori propriu (al tău) foarte rudimentar, ceva ce ţi se pare că ţi-ar trebui, ţi-ar fi de folos, un obiectiv, este o dorinţă pe care o urmăreşti CONŞTIENT şi pentru care ACCEPŢI SĂ ÎŢI ASUMI RESPONSABILITĂŢI şi să SUPORŢI ORICE CONSECINŢE! Indiferent că sunt „bune” sau „rele”, plăcute sau neplăcute.

Cea mai simplă verificare este să vezi cum accepţi consecinţele NEPLĂCUTE ale îndeplinirii unui obiectiv. Cel puţin, cele previzibile pe baza cunoaşterii tale actuale!

Ceea ce am explicat până aici, este diferenţa „filosofică” dintre dorinţă şi obiectiv.

DIFERENŢA PRACTICĂ DINTRE OBIECTIV ŞI DORINŢĂ

Un obiectiv, este în general combinaţia dintre „ACUM” (situaţia curentă în care mă aflu), un punct-destinaţie, (ce vreau să fiu, să fac, să am) către care vrem să parcurgem drumul necesar, setul de acţiuni executabile şi respectiv priorităţile aferente.

Acest drum, este constituit dintr-o serie de paşi sau ACŢIUNI EXECUTABILE şi un set de priorităţi, care înseamnă practic ORDINEA PRECISĂ în care trebuie să acţionăm, când, cum, unde.

Drumul în sine, este de fapt un proces. Cu alte cuvinte, o înănţuire de acţiuni executabile, aranjate într-o ordine bine determinată, care are drept finalitate, atingerea obiectivului, adică materializarea dorinţei.

Reciproc, parcurgerea drumului, a paşilor într-o altă ordine, va conduce la blocare, la neîndeplinirea obiectivului sau la îndeplinirea lui parţială.

Sintetic şi sugestiv, Napoleon Hill, a numit acest proces de transformare a unei dorinţe în obiectiv, „De la idee la bani”. Subliniez aici sinonimele „dorinţă = idee”, respectiv „obiectiv = bani”.

Evident, „Obiectiv = bani” e doar o posibilitate din multiplele posibilităţi. Putem înlocui „bani” cu ce anume corespunde nevoilor noastre actuale.

DE CE AM FĂCUT 12 ANI DE ŞCOALĂ?

Eu mă întreb şi mi se pare legitimă întrebarea, începând de la orice vârstă mai mare ca şapte ani!

De ce mergem la şcoală, dacă şcoala este incapabilă să ne înveţe această diferenţă fundamentală între a ne lăsa târâţi de la o dorinţă la alta prin viaţă şi a ne CONVERTI CONŞTIENT DORINŢELE ÎN OBIECTIVE?

ACŢIUNILE EXECUTABILE

Există o diferenţă colosală între „acţiune” şi „acţiune executabilă”.

O acţiune oarecare, poate fi una pentru care îţi lipsesc ŞI resursele, ŞI cunoaşterea teoretică ŞI cunoaşterea practică.

Exemplu: „Mă fac miliardar!

Poţi să te ridici de pe scaunul pe care stai acum şi să te transformi în secunda următoare în miliardar?

Cred că putem fi de acord că acesta este un PROCES DE LUNGĂ DURATĂ, în nici un caz, acţiune executabilă! Totuşi, este o acţiune, dacă te mişti în direcţia potrivită şi cu viteza potrivită. Rămâne însă de clarificat aici, care este direcţia potrivită şi care viteza potrivită? Şi de aici, începe caruselul infernal al întrebărilor nenumărate, al acţiunilor executabile menite să clarifice „DE CE, ce, cum, unde, cine, când?

Pe de altă parte, „Mă duc să beau un pahar cu apă”, este un PROCES EXECUTABIL SIMPLU, format din acţiuni simple, ACŢIUNI SIMPLE EXECUTABILE:

(1) mă ridic de la birou;

(2) mă deplasez la bucătărie;

(3) iau un pahar;

(4) dau drumul la apă;

(5) umplu paharul;

(6) beau apa din pahar

Ca să înţelegi mai bine ce învăţătură vreau să îţi transmit, după modelul de mai sus al procesului format din acţiuni simple executabile, puse într-o odine precisă, transformă TU într-un proces executabil:

MĂ FAC MILIARDAR”.

După cum poţi vedea, pe un orizont de timp nedefinit clar, „Mă fac miliardar” este un vis, o dorinţă, o himeră, atât timp cât eşti incapabil să formulezi clar PAŞII necesari pentru a ajunge de la „ACUM” la „SUNT MILIARDAR”.

Exact în asta constă diferenţa dintre DORINŢĂ şi OBIECTIV:

Între un OBIECTIV CLAR DEFINIT şi o DORINŢĂ, există o diferenţă (drumul, calea, parcursul, distanţa), care constă într-un număr de acţiuni executabile, ştiinţa de a le face pe toate, fără excepţie, ştiinţa de a le ordona într-o secvenţă funcţională (care să meargă) şi ştiinţa de a construi PROCESUL care reprezintă această înlănţuire de acţiuni executabile.

ANTURAJUL

Anturajul, este unul dintre factorii decisivi în succesul tău şi al oricui.

Şi ştii de ce?

Pentru că primele acţiuni executabile, LE COPIEZI de la cei din jur: părinţi, rude, amici, prieteni, colegi.

VEZI cum se face, ASCULŢI o explicaţie oarecare şi ACŢIONEZI pe baza unei copii a modelului observat. Copii încep să înveţe prin a imita pe cei mari şi orice alt model de acţiune le atrage atenţia. Apoi, acţiunile devin automatisme. Şi dacă ele sunt contraproductive, începe „căderea”!

În multe dintre seminarele şi cărţile sale, Jack Canfield („Supă de pui pentru suflet”, „Principiile succesului”), spune astfel:

Eşti media primilor cinci oameni cu care te-ai înconjurat!

Discuţia este foarte lungă, dar eu am verificat de multe ori asta şi îţi propun să faci următorul exerciţiu:

Scrie numele primilor cinci oameni cu care interacţioneazi zilnic de mai multe ori (tata, mama fraţii, surorile, ccolegii, prietenii).

Doar cei cu care într-adevăr îţi petreci mult timp din zi.

Acum, trece în dreptul fiecăruia, salariul, pensia sau venitul mediu lunar.

Fă media acestor sume.

Coincide cu veniturile tale?

La mine, a coincis de mai multe ori această verificare.

De aceea, am început cu mulţi ani în urmă să fiu atent la ce oameni am în jurul meu.

Alege-ţi oamenii cărora le dai din timpul tău! De la ei copiezi modelele de acţiuni executabile (sau, acţiuni elementare).

EDUCAŢIA

Vreau să clarific o confuzie pe care o fac majoritatea oamenilor între EDUCAŢIE şi „A AVEA CARTE”.

A avea carte, înseamnă a citi mult şi, eventual, a avea şi o memorie foarte bună, care să îţi permită să reproduci pasaje mai lungi sau mai scurte din cărţile citite.

Din păcate, asta înseamnă ERUDIŢIE! Oricât de multe cărţi ai citi, EDUCAŢIA este cu totul altceva decât suma cărţilor citite!

UN OM EDUCAT, ESTE ACEL OM CARE ESTE CAPABIL SĂ TRANSFORME O IDEE OARECARE, ÎNTR-UN PROCES EXECUTABIL.

Acum, poate îţi explici de ce oameni cu câteva clase primare au ajuns miliardari, în vreme ce alţi oameni cu ani grei de studii, doctorate, docenţe, au rămas săraci material şi au murit în mizerie.

Valoarea unei cărţi, este diferită de la un om la altul.

Pentru un copil mic, valoarea oricărei cărţi, este ZERO.

Cât timp eşti analfabet, singurul mod în care te poţi educa este VĂZÂND, ASCULTÂND ŞI FĂCÂND.

Cât timp cunoşti doar limba Română, scrisul şi cititul, poţi citi doar cărţi şi materiale scrise în limba Română.

Dar INFORMAŢIA, dacă rămâne doar o acumulare de informaţie, devine toxică, te încurcă, îţi distrage atenţia, devine un duşman al tău, dacă în loc să o converteşti în PROCESE EXECUTABILE, o acumulezi şi atât.

Este principala semnificaţie a maximei

O TONĂ DE TEORIE VALOREAZĂ CÂT UN GRAM DE PRACTICĂ!

Închei aici şi îţi amintesc faptul că, la Cursul CSPPV, exact asta vei învăţa: PROCESELE EXECUTABILE de care ai nevoie pentru a ajunge de la o idee (dorinţă, vis, gând) la bani, dacă bani vrei.

 

Articol citit de 128 vizitatori

8 Responses to De ce confundăm dorinţele cu obiectivele?

  1. Codreanu Petru

    Pentru mine Dorință este diferită de Idee – nefiind egale între ele.
    Dorința cred că se manifestă mai mult la nivelul simțămintelor (emoțiilor) decât la nivelul gândurilor – Idee. Fiindcă câteodată ai dorință dar ești lipsit de idee cum să obții ceea ce îți dorești. Dorința aș caracteriza-o ca fiind fără scheme rigide și ca ceva aproape intangibil dacă se poate de spus așa, se intensifică se mărește se micșorează.
    Dorința aș spune că este mult mai bogată ca ideea în sine și poartă informație de un rang mai superior.
    Am mai învățat că este important de ați defini scopurile de la nivelul Dorințelor (simțămintelor) decât de la nivelul Ideelor (gândurilor) fiindcă sunt mai „suculente” ele sunt formulate din inimă de obicei te inspiră, defapt are ca scop să te inspire. Și pe lângă asta trebuie să recunosc așa cum confirmă și cercetătorii că în majoritatea timpului noi suntem conduși de subconștient (în jur de 93%) iar el lucrează sau interacționează cu noi prin intermediul simțămintele noastre.
    Ideile am vrut să spun că ies dintr-o formă comprimată, dintr-o figură, dintr-un model comprimat care sunt exprimate printr-un lanț logic sau sub o anumită instrucțiune, ordine.
    Referitor la obiective sunt de acord „Obiectivele sunt profituri” – :)

    • Monica Stănescu

      La un anumit nivel, dorinţele se pot confunda cu obiectivele, mai ales când le (şi ne!) lipseşte perspectiva.
      Orice obiectiv a fost la bază, la început, o dorinţă ceva mai mică.
      Cum se poate vedea în perspectivă?
      Reformulez ideea legată de modalitatea construirii unei perspective, folosind o comparaţie destul de obişnuită: registrul de casă (caietul de cheltuieli).
      Pentru obţinerea sau satisfacerea unei dorinţe sau a unui obiectiv sunt necesare atât venituri (ceea ce ai la dispoziţie) cât şi cheltuieli (ceea ce poţi da). De unde şi ideea de “totul are un preţ”… :)
      Pe de altă parte, mi-am amintit că, cu ani în urmă, mi-ai trimit un filmuleţ cu S.N.Lazarev. Acolo Lazarev menţiona drumul de la obiect la iubire. Acelaşi lucru este valabil şi dacă înlocuim “obiect” cu “subiect”. La fel de valabilă este şi reciproca.

      offtopic: Petrică, la mulţi ani şi un an nou fericit, plin de bucurii. Atunci când a fost ziua ta am avut net cu “pipeta”, fiind plecaţi pe alte meleaguri…

      • Codreanu Petru

        Salut, Mulțumesc Monica de felicitări!!! Am spus ceea ce am spus deoarece am avut la un moment dat confuzia și neclaritatea asupra acestor lucruri „dorințe și obiective” probabil mai sunt nuanțe, dar aș mai adăuga că Dorința sar egala ca un Adjectiv, care se exprimă prin „limbajul dragostei” ceea ce este diferit de limbajul „businessului” – Obiective profituri.

  2. Codreanu Petru

    Și am o întrebare, care este părerea ta: Ce este mai important dorințele sau obiectivele?

  3. Şerban Stănescu

    Obiectivele şi dorinţele, sunt până la urmă nişte structuri.
    Fiecare om le acordă o importanţă diferită. Totuşi, după importanţa pe care o acvordă un om dorinţelor sale în raport cu obiectivele, îmi pot da seama de profunzimea realizărilor sale, de cauzele succeselor şi insucceselor şi încă multe altele.
    Înţeleptul Neamurilor, ne învaţă că “Orice pasăre, pe limba ei piere!”. Exact despre aşa ceva este vorba: raportul dintre dorinţe şi obiective, spune despre tine ce fel de om eşti.

  4. Ioan Nedisan

    Mi-a placut si acest articol, adica, as putea spune ca a fost unul dintre cele mai bune pe care le-am citit in ultima vreme. Mi-a placut si cum a fost structurat, pe cele cinci elemente cheie. Ca asa, in cap, avem tot felul de cunostinte, dar e mai greu cu expunerea lor, in asa fel incat si altcineva sa inteleaga ce se transmite. Iar articolul reuseste sa transmita, mai ales din cauza bunei structurari, parerea mea. Din cele cinci elemente cheie, pe mine m-au atras mai mult ultimele doua, “Anturajul” si “Educatia”. Eu acord mai putina atentie primelor, chiar “Dorintelor” si “Obiectivelor”, dar nu pentru ca nu ar fi importante ele in sine, ci pentru ca am eu o inclinatie mai mare spre constiinta(si subconstiinta), si sunt mai putin inclinat spre partea practica, “obiectivele sunt profituri”, ca sa-l parafrazez pe Petru. Insa Petru a adus in discutie subconstientul, ” în majoritatea timpului noi suntem conduși de subconștient “, spune el citandu-i pe cercetatori. Da, acolo zace un adevarat “aisberg” (sau un iceberg?). Un aisberg caruia i se vede doar varful, ma refer la “conducerea subconstienta”, acolo se afla si raspunsul la intrebari cum ar fi “conspiratia”, si la multe lucruri “de neinteles”. Dar sunt raspunsuri deosebit de incalcite, care nici nu sunt foarte clare(ca nu toate raspunsurile sunt ca 1+1=2), Raspunsuri care ar avea nevoie de un articol uite-asa de bine structurat ca si acesta.

    • Şerban Stănescu

      Mulţumim mult pentru cuvintele frumoase!
      E mult de povestit la subiectul pe care l-ai ridicat în dezbatere: STRUCTURARE.
      Ceea ce am făcut eu aici, este rodul celor peste 45 de ani de scris şi, poate într-o măsură foarte mare, experienţa de 15 ani cu internetul şi 8 ani ca jurnalist online, creator de conţinut şi blogger.
      Deşi pe piaţa românească, aşa cum bine ai scos la iveală, bloggingul este încă “în faşă” — pe internet, de fapt, totul e în faşă, are abia 25 de ani TOT internetul! — am observat în primul rând, comportamentul meu când merg pe un blog şi de aici, am căutat răspuns la întrebarea :
      Ce bloguri urmăresc şi care sunt articolele care îmi plac cel mai mult?
      Aici, am cam avut probleme, pentru că urmăresc foarte multe bloguri (citesc mult, foarte mult!), dar unele dintre ele, mi-au atras atenţia în mod special, prin STRUCTURAREA la nivel de articol. Blogosfera anglofonă, e mult mai pretenţioasă şi oferă mult mai mult şi datorită numărului colosal de vorbitori de Engleză, e adevărat şi asta.
      Ştiu că la noi încă se caută soluţii pentru structurarea blogului şi asta mă bucură mult, dar cred eu că blogosfera românească are oameni valoroşi şi este cazul să ne rafinăm şi noi, creatorii români de conţinut, standardele de calitate.
      Structurarea articolelor, cred că este pentru mine o prioritate importantă (rang înalt) pentru 2016 şi mai departe.
      Pentru că, e simplu, VREM CITITORI DE CALITATE!

  5. Ioan Nedisan

    Adevarul e ca tot timpul ai fost atent la structura si la calitate, nu e o noutate. Trebuia sa observe cineva. Multumesc si eu :)

« « Bacău 2015: Trezirea spirituală şi Terapia Iertării| Care sunt mai importante: dorinţele sau obiectivele? » »