browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.


Vă aflaţi AICI:


« « Permacultură aplicată: Cum gestionează Natura apa?|| Terra şi specia umană » »

Grădinărit şi PET la Măgura – Primele răsaduri

Posted by on 16, September, 2015

Răsaduri în PET la 7 zile - Mică

Răsadniţă în PET – Mărar. Toate componentele nutriente sunt din grădină!

 

Bine te-am găsit!

Am prezentat într-unul din articolele recente, imaginea unei mici răsadniţe în PET-uri. Astăzi, venim cu imaginea a ceea ce s-a petrecut la o săptămână după momentul plantării seminţelor.

Experimentul pe care l-am iniţiat, vizează culegerea unor informaţii foarte importante pentru ceea ce vom face mai departe, deoarece multe dintre plantele pe care le utilizăm în hrana curentă, sunt rădăcinoase sau bulboase.

Ce înseamnă asta, din perspectiva unui grădinărit inteligent?

Înseamnă că, ele pot fi TOATE cultivate extra-sezon, dacă reuşim să găsim formula potrivită pentru a asigura condiţiile de dezvoltare.

Aromaticele şi rădăcinoasele-bulboasele, au nevoie de polenizare, doar dacă vrem să obţinem sămânţă de la ele.

Altfel, pătrunjelul, mărarul, ţelina, morcovii, ceapa, cartofii, păstârnacul, hreanul şi încă multe altele, pot fi cultivate în spaţii protejate, de tipul serelor şi solariilor, în „extra-sezon” , cu alte cuvinte, când vremea este mai puţin potrivită culturilor în spaţii deschise, fie din cauza temperaturilor mai scăzute, fie din cauza ploilor exagerat de abundente sau a secetei.

Am început experimentul nostru cu mărar şi, am avut în vedere câteva aspecte:

  1. Cum se comportă în perioada de toamnă o cultură de mărar?

  2. Care este exact timpul necesar ajungerii la un stadiu convenabil recoltării?

  3. Cum se comportă mărarul pe o solă realizată cu resurse 100% locale?

Cred că ce m-a interesat pe mine foarte mult, este să verific una din reţetele de substrat nutrient pe care o putem practica aici, fără să avem nevoie de alte resurse decât cele locale, de la noi din grădină.

Reţeta testată şi prezentată aici, constă dintr-un amestec de argilă, recoltată de la săparea gropii pentru ape reciclate (prezentată anterior) şi depozitată în scopul evident al utilizării ca ingredient pentru asolamente; nisip, tot din grădină, obţinut de la forarea fântânii; compost, obţinut tot aici, începând cu anul trecut.

Astfel, am folosit ca bază a amestecului nutrient argila. Am amestecat bine seminţele de mărar cu circa 200 grame nisip, apoi am adăugat cam 50 grame compost (o altă variantă era să folosim o soluţie făcută din compost şi apă) şi încă aproximativ 200 grame de argilă.

Amestecul l-am umezit, cât să se lipească seminţele şi să obţinem o masă omogenă, ceva gen aluat friabil.

După ce am omogenizat bine componentele, „aluatul” obţinut, l-am porţionat în 3 şi l-am aşezat în fiecare dintre cele 3 sticle PET (Poli Etilen-Tereftalat), care au avut o capacitate de 6 litri. Sticlele au fost decupate cu un cutter, astfel încât să asigure o suprafaţă convenabilă cultivării.

În jardinierele PET, am pus argilă, fără alţi nutrienţi şi am practicat un şănţuleţ longitudinal, cu mici biloane spre margini.

În şănţuleţ, am aşezat „aluatul” pregătit şi l-am dispersat de-a lungul şănţuleţului. Peste „miezul” cu seminţe, am acoperit cu argila de pe margini, apoi am adăugat apă şi acum, după 7 zile, avem rezultatul primei etape a experimentului, respectiv germinarea şi dezvoltarea primelor părţi aeriene ale plantelor.

După cum se vede în detaliul de mai jos, plantele au crescut destul de uniform, deci vor putea fi repicate unde este cazul şi replantate în alte jardiniere, pentru a spori spaţiul vital al fiecărei plante în parte.

Răsaduri în PET, 7 zile. Detaliu 01

Detaliu 01: Plantele se dezvoltă frumos şi sunt distribuite uniform

Ceea ce mi se pare important, este faptul că solul compozit folosit, s-a dovedit bun, deci vom putea repeta cu aceeaşi reţetă şi alte experimente! Asta ne pune în situaţia convenabilă de a avea resursele necesare LOCAL, în propria grădină deci, cam tot anul!

Ceea ce rămâne de clarificat, este cam cât compost este necesar, pentru că aici avem încă mari dificultăţi…

Răsaduri în PET, 7 zile. Detaliu 02

Detaliu 02: Aşa arată “la microscop” tinerele plante!

Estimările făcute până în acest moment, ne conduc la o cantitate de circa 600 litri de compost, anual. Dacă se dovedeşte că formula aplicată în răsadniţă funcţionează şi pe o suprafaţă mai mare, asta înseamnă că vom putea extinde grădina undeva spre 30 mp, cu un sol compozit suficient de fertil şi care, va putea fi anual îmbogăţit.

Dacă vom putea rezolva şi problema unui tocător de grădină, să ne producem tot local aşchiile din celulozice (diverse plante şi resturi de plante din grădină), atunci chiar vom avea o compoziţe a solului foarte convenabilă şi relativ uşor de lucrat cu ea.

Experimentele însă, rămân pentru anul viitor, când sperăm să rezolvăm o mare parte a problemelor legate de locuitul acolo, pe termen lung.

Cu apa am rezolvat, cel puţin la nivelul cerinţelor momentane minimale, atât pentru noi cât şi pentru grădină.

În ceea ce priveşte construcţiile din lemn, voi reveni cu amănunte, în alt articol, mai ales că am văzut că există un mare interes, mai ales în ultima vreme, atât pentru materialele scrise cât şi pentru video-uri.

Din păcate, momentan pot doar să adun materialul brut pentru documentare. Montajul unui video durează mult şi am prea multe de făcut încă în toamna asta ca să mă pot gândi şi la materialele foto-video şi la montaj.

În avanpremieră însă, pot spune că am completat cu încă două construcţii din lemn cele două lucrări prezentate deja (Bucătăria şi Toaleta ecologică): Şopronul şi bancul de lucru.

Detalii, într-un articol viitor, dedicat special construcţiilor din lemn.

Şopronul la 15-09-2015 şi banc de lucru

Să ne vedem cu bine şi să auzim despre cât mai multe realizări, în toate direcţiile.

De ultimă oră!

De la Alex şi Roxana, din Valea Curcubeului, chiar azi-dimineaţă, via telefon: lucrează la sobă şi coşul de evacuare a gazelor, grădina e foarte faină, pe lângă conopidă au şi varză, foarte probabil guliile sunt deja mari… dacă au supravieţuit până acum, că erau destul de apetisante încă de pe-atunci! Panourile solare merg încă foarte bine şi cred că dacă găsim o formulă mai consistentă de colaborare, proiectul legat de energia electrică, va putea face anul viitor încă un salt considerabil, numit „controller MPPT”. Dar vom vedea pe parcurs!

O zi excelentă!

Articol citit de 212 vizitatori

Comments are closed.

« « Permacultură aplicată: Cum gestionează Natura apa?| Terra şi specia umană » »