browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.


Vă aflaţi AICI:


« « Casa Măgura – Apă în casă (2)|| Sustenabilitatea şi gândirea economică în gospodărie » »

La mulţi ani…

Posted by on 15, November, 2014

Şcoala ZENLA - Casa Măgura - Apă în-casă-02

 

Ce înseamnă “La mulţi ani!”???

Mă joc cu cuvintele de-o viaţă! Acum, mă văd mic şi neputincios, cuvintele mi se par mărunte şi incapabile să mă ajute să spun ce ar fi de spus!

Şi chiar aşa: ce ar fi de spus?

Mă gândesc ori de câte ori mă aflu în faţa unei astfel de zile, cât de obosite sunt cuvintele şi totuşi, simţim nevoia să le spunem…

Am putea să tăcem cuvinte? Am putea să pictăm tăcerile cu vreo culoare? Cum aş putea să pictez cu tăcere sau să cânt cu culori?

Poate că într-o zi, o să aflu!

Deocamdată, mă strădui să găsesc ceva care să sune altfel decât banalele cuvinte din titlu.

Ajunge?

Uneori, unii oameni trec peste multe astfel de zile fără să audă până şi aceste banale cuvinte, din partea cuiva…

De ce oare ne zgârcim atât de tare? Când oare putem să fim risipitori, nesăbuit de risipitori altcândva decât într-o astfel de zi, când e revelionul unui om care e lângă noi, mereu, zi de zi?

Pentru că în credinţa mea, ziua de astăzi din viaţa cuiva, e revelionul său, e prima zi din noul an, e un alt început, un alt an, un alt vis, mai mare şi mai frumos decât toate visele dintotdeauna ale sale!

E mai frumos decât toate, pentru că peste el s-au adunat zilele dinainte, ca o pătură de frunze, ca îngrăşământul natural pus peste o floare, care se scurge încet, cu măsură către rădăcini, făcând-o să se înalţe către Soare, să strălucească mai luminos, mai tainic ca în anul trecut…

Cuvinte, culori, suntete, pietre, apă, cer, nori, flori, gâze, pomi, oameni, întâmplări, vise, evenimente, planuri…

Materiale de construcţie…

Construim zilnic, clipă de clipă, câte ceva…

Astăzi, e ziua în care a venit secunda când ne dăm un pas înapoi şi privim printre pleoapele întredeschise, imaginea de ansamblu: a ieşit bine? Am pus toate culorile? Am pus toate sunetele? Cum sună toată lucrarea? Arată bine? E echilibrată? Mai sunt tuşe de adăugat? Unde ar mai fi?

Întrebări… Răspunsuri… Tic-tac…

Există Înăuntru un Ceas… Acolo, Înăuntru, Ceasul acela dă tonul muzicii, dă ritm Vieţii, dă impuls minţii şi e la datorie tot timpul, cu bătăile sale regulate, ritmice…

Se spune că inima omului, e mai importantă decât orice altceva pe lume!

Au spus-o evangheliştii în Corinteni XIII, o spun savanţii zilelor noastre, cu aparatura lor sofisticată, care demonstrează că tic-tac-ul acesta, poate schimba lumea, poate schimba întreg Universul…

Tic-Tac-Tic-Tac!

Mă gânesc cum aş putea să ofer acestui ceas al tău, un fel de concediu! În ce fel ar trebui să mă comport astfel încât să se simtă în concediu? Şi aici, mă văd înfrânt de goliciunea şcolilor pe care le-am făcut…

La ce bun să faci atâţia ani de carte, dacă acest lucru atât de important, această învăţătură esenţială cum să dai inimii un concediu fără să îi incomodezi activitatea lipseşte din toate manualele?

Cine mă poate învăţa cum să fac?

TU, care citeşti acum, cum ai face să faci motoraşul acesta, cel mai important motor din toată istoria tehnicii şi tehnologiei, să se simtă fericit, respectat, apreciat, pentru că bate, bate, bate, indiferent că “afară e furtună”, că e nor, crivăţ, ger, caniculă?…

Mi-ar place să mă pricep la cuvinte destul cât să pot scrie ceva… Dar uite, mă chinui şi mi se par toate cuvintele sărace, mici, neputincioase…

Mă văd nevoit să revin la banalul…

LA MULŢI ANI!

Şi încă o banalitate:

TE IUBESC!

Să fii fericită!

E tot ce contează, Monica, până la urmă!

 

Articol citit de 63 vizitatori

Comments are closed.

« « Casa Măgura – Apă în casă (2)| Sustenabilitatea şi gândirea economică în gospodărie » »