browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.


Vă aflaţi AICI:


« « Şcoala ZENLA – Casa Măgura. O primă etapă s-a încheiat!|| Postul de carne — Efecte secundare » »

Primii paşi în necunoscut — Postul de carne

Posted by on 31, October, 2014

Am auzit şi citit câteva confesiuni legate de post dar culmea culmilor (cel puţin pentru mine) a fost că toate au avut loc după ce am încercat (la început temporar) o astfel de… hai să zicem, de dietă.

Ceva mai târziu, doar după câţiva ani am citit ceva mai multe despre Legea Rezonanţei, iar detaliile aflate mi-au completat bucăţile de puzzle lipsă din acel tablou incomplet format din informaţii şi răspunsuri la întrebări care încep cu „de ce”.

Să încep, deci, cu începutul…

Intrebari si raspunsuri

Postul era un termen prea vag şi prea puţin cunoscut. Îmi amintesc doar de bunicii din partea mamei care ţineau regulat posturile creştine cunoscute , dar părinţii mei aveau şi mai au încă o cu totul altă opinie. Din ceaţa amintirilor reies câteva remarci făcute de mamaie, mama mamei mele, legate de modul în care privea şi trata ea însăşi postul.

Pe scurt: bătrânii când ţineau post consumau doar vegetale fierte, nimic altceva. Nici lapte, ouă sau grăsimi. Şi tot de atunci, din perioada copilăriei, mi-au rămas întipărite în minte câteva remarci legate de modul în care se ţine postul, cuvinte greu de înţeles pentru o minte de copil. Atunci! Acum au un sens! De exemplu:

se ţine post când ai de toate, în niciun caz de nevoie.

postul se începe de la vârste mici.

dacă ai pofte în timpul postului e semn că postul e ţinut în mod forţat.

Acestea sunt primele detalii de care îmi amintesc! Au trecut aproape 40 de ani de atunci, mamaie s-a dus şi odată cu ea o mulţime de informaţii care mi-ar fi fost utile.

Timp de 40 de ani am mâncat cam de toate, mai mult din ceea ce am avut la dispoziţie. Singurele limite ridicate au fost doar de mine însumi, prin stoparea conştientă a consumului de alimente care îmi produceau stări de disconfort. Au fost destul de puţine la număr, dar două dintre ele au rămas timp de zeci de ani: băuturile care conţin alcool şi grăsimea de origine animală.

Am mâncat, totuşi, destul de echilibrat şi fără a simţi vreodată nevoia de a mânca de dragul de a mânca. Au fost zile sau luni întregi (cel puţin în perioadele caniculare) când alimentaţia zilnică consta doar în salate de crudităţi, completate cu cantităţi mici de lactate. Cu timpul am observat că alimentaţia mea era cu mult diferită faţă de cei din jur, dar de acest detaliu mi-am amintit mult mai târziu…

În fine! Să trec acum la CUM am ajuns să ţin un post conştient.

În jurul vârstei de 39 de ani ceva s-a întâmplat. Era un fel de stare interioară agitată, de nelinişte. Încerc să pun în cuvinte obişnuite această simţire, deşi este destul de dificil în a o descrie…

Pe dinafară eram liberă şi totuşi, pe dinăuntrul meu mă simţeam închisă ca într-o colivie invizibilă. Ceva din mine se zbătea într-una, cauta să iasă afară din încleştarea care mă sufoca până la incoştienţă aproape. Au fost momente cumplite! Îmi venea uneori să rup acel ambalaj din piele, carne, muşchi şi oase doar să scap de acel coşmar real, trăit zi de zi! Această agitaţie interioară a ieşit, într-adevăr, la câteva luni de chin şi înafara corpului, manifestându-se prin pete roşii pe piele, mai mult pe picioare, apoi pe mâini. În timpul nopţii pruritul era insuportabil, dimineaţa trezindu-mă de multe ori cu răni adânci. Abia atunci am început să îmi îndrept atenţia în altă parte, uitând o perioadă de timp de agitaţia interioară. Începusem să mă îngrijorez şi am apelat la medicina alopată, după cum am fost educată. Era pentru a treia oară când aveam astfel de probleme dermatologice. Din punct de vedere cauzal am găsit răspunsuri abia după ce am apelat la un studiu individual legat de karmă din punct de vedere astrologic. Dar trecutul este trecut iar problemele le aveam în alt timp şi în această viaţă!

M-am dus totuşi şi la un medic dermatolog. De acolo a urmat un şir lung de analize în urma cărora am aflat că… totul e în regulă! Stomacul, ficatul, rinichii, marea majoritate a organelor interne funcţionau în mod normal. Medicul mi-a dat totuşi o serie de medicamente… preventive. Să previn ce?!? Petele se vedeau!

Am cumpărat medicamentele şi… m-am dus la un alt medic. Urmarea? Altă reţetă cu alte medicamente!

Îmi venea să şi râd, dar şi să plâng… Mă simţeam ca un fel de cobai de laborator. Păstram pe o măsuţă mică, la vedere, sacoşele cu medicamente. Refuzam sub orice formă să înghit aşa ceva. Zile în şir am reflectat asupra a ceea ce urmează. Ceva din mine refuza astfel de tratamente. Surse de informare? ZERO! Nici cărţi, nici oameni cu care să pot vorbi despre ceea ce mă frământa.

Zile în şir am căutat soluţii, măcar una de care să apuc cu amândouă mâinile şi cu nădejde. Eram ca într-un fel de labirint întunecos din care vroiam şi îmi doream să ies cu orice chip! Mă spălam de zeci de ori pe zi cu apă simplă, fără niciun fel de săpun. Era singurul tratament care îmi mai alina rănile

Se pare că într-un târziu, de undeva, din neant, ceva sau Cineva mi-a şoptit cuvântul magic: post! Decât deloc, era totuşi ceva! Şi-am ţinut post aşa cum îmi aminteam de la mamaie! Fără carne, ulei, ouă sau lactate timp de două săptămâni la început. Rezultatele? Încet-încet, dar sigur, petele de pe piele au încetat să mă mai chinuie. Văzând că au început să se vindece am revenit la alimentaţia obişnuită. Simptomele au revenit aproape imediat, în nici 24 de ore! Am strâns din dinţi şi am luat-o de la capăt…

După aproape 30 de zile de post ceva mai blând (adică am consumat în plus ulei de măsline şi ceva lactate) petele se retrăseseră aproape complet. Dar! Pentru a putea ţine post m-am retras de cei din jurul meu, iar aici am avut destul de multe dificultăţi. Este vorba despre anumite efecte secundare conştientizate ceva mai târziu…

 

Va urma

 

sursă imagine:

http://www.athenstimeout.gr/music/o-syzygos-moy-moy-zitise-na-stamatiso-ti-diaita-protima-kreas-para-ta-kokkala

 

Articol citit de 76 vizitatori

One Response to Primii paşi în necunoscut — Postul de carne

  1. DOINA

    Fiecare organism are functionalitatea lui .Este bine ca ai cugetat atat de constient .Dumnezeu ti-a dat un avertisment si bucura-te ca l-ai priceput .Adevarata putere vindecatoare este in rugaciune .”Minunate sunt lucrarile Tale Doamne ,iar sufletul meu stie bine aceasta ”.

« « Şcoala ZENLA – Casa Măgura. O primă etapă s-a încheiat!| Postul de carne — Efecte secundare » »