browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.


Vă aflaţi AICI:


« « Începem lucrul la casă!|| Primii paşi în necunoscut — Postul de carne » »

Şcoala ZENLA – Casa Măgura. O primă etapă s-a încheiat!

Posted by on 27, October, 2014

Şcoala ZENLA, Casa Măgura -- Tavanul nou

Aşa arată acum tavanul nou, în camera în care erau hota şi tavanul căzut…

Spuneam în articolul precedent, “Începem lucrul la casă!” că am început lucrările de reparaţii ale clădirii “Casa Măgura”, noul nostru sediu, viitoarea locuinţă şi viitoarea microfermă experimentală a Şcolii ZENLA.

Deşi volumul de muncă pe care trebuie să îl depunem este uriaş, ne-am făcut timp să realizăm un mic film, astfel încât să poţi să îţi formezi o imagine asupra a ceea ce avem la dispoziţie pentru a ne desfăşura visele şi pentru a putea efectua cercetările legate de grădinărit ecologic şi sustenabilitate.

Câteva dintre obstacolele de depăşit ACUM, sunt:

  • Repararea tavanelor;
  • Tragerea apei în casă;
  • Conceperea şi execuţia circuitului de recuperare a apelor uzate. Aici, e mult de muncă, pentru că e nevoie de o gândire complexă, groapa pentru colectarea apelor menajere, este practic un compostor, este locul unde vom “coace” îngrăşămintele, deci e nevoie de o construcţie flexibilă, acoperită pentru a preveni inundarea în perioada ploioasă;
  • Pozarea conductelor prin casă;
  • Consolidarea structurii de rezistenţă;
  • Refacerea acoperişului întregii construcţii şi adoptarea unei soluţii mai uşoare. Ţigla atârnă greu şi are coeficient de rezistenţă termică scăzută, comparativ cu lemnul sau orice soluţie bazată pe celuloză (paie, etc.)
  • Analiza şi soluţionarea fluxurilor tehnologice (ştiu, e un conept industrial, dar tocmai aici e schepsisul! :) ). Felul în care se circulă prin construcţie la interior, poate duce fie la pierdere de timp, fie la câştig. Sunt multe de spus privitor la ergonomia deplasării prin clădire şi puţini au în vedere asta!

Pe ansamblu, perioada de iarnă va însemna transpunerea măsurătorilor în Sweet Home 3D şi “permutări” ale tuturor elementelor de amenajare, a mobilierului şi aparaturii de uz casnic, până la găsirea soluţiilor celor mai convenabile.

O altă problemă, este încălzirea.

Aici, e nevoie de multă documentare. Deocamdată, direcţiile de principale investigat sunt:

  1. Vegetariu. Bilanţul termic şi al circuitului gazelor (vaporii de apă, oxigenul şi bioxidul de carbon) al unui vegetariu, este o chestiune colosală şi de aici, am învăţat deja foarte multe!
  2. Seră îngropată. Sunt aici din nou elemente de teorie şi practică cu valoare colosală, pe partea de bilanţ termic şi al circuitului gazelor!
  3. Construcţii din cob. Casa, este veche, cam din 1942 şi soluţia constructivă este grilaj din lemn îmbrăcat cu tencuială din paiantă. Practic, am cumpărat o casă “din pământ” şi am vrea să păstrăm această caracteristică, modificând doar raportul lemn-pământ. Primele concluzii însă, spun că rezistenţa termică a construcţiilor lemn-pământ, depăşeşte de departe orice soluţie cu materiale “moderne”. Voi reveni asupra subiectului pe larg, în articolele viitoare.
  4. Sobe rachetă cu masă termică. Aici, volumul de muncă de cercetare-documentare şi practică, este colosal. Din păcate pentru soluţiile super-tehnologizate de azi, experienţa mea ca metalurg (proiectarea cuptoarelor termice), îmi spune că sobele cu masă termică, sunt o soluţie care bate de departe toate centralele super-automatizate. E prea mult de argumentat, dar avem în vedere volumul de încălzit, întrucât mare parte din terenul din faţa casei, va deveni o seră. Din acest motiv, cele circa 2000 – 4000 kilograme ale unei sobe cu masă termică, sunt “acasă la ele”. Dacă avem în vedere şi aspectele design şi feng-shui, eu cred că soluţia clară este o astfel de sobă. Mă interesează însă un hibrid între soba-rachetă cu masă termică şi centrală (boiler, în loc de focar clasic). Ceea ce mă preocupă însă, este exploatarea gazelor de ardere, care necesită fie o filtrare a conţinutului de oxid de carbon, fie o optimizare excepţională a arderii masei lemnoase. Voi reveni cu detalii, pe parcurs.

 

Ultima oră: Astăzi, mergeam cu Monica undeva şi într-o curte, ea a zărit o seră. Am fost mai “tupeist” şi am întrebat: Căderea termică (delta T), pe o seră de 40 mp, pereţi de sticlă pe schelet mixt, lemn-metal, era azi dimineaţă, pe la ora 9:30 de 13 grade, cu uşa deschisă! Afară erau 2 grade (ne-am uitat la aplicaţia de pe telefonul ei) iar în seră, erau 15 grade.

Experienţa mea mai veche, după închiderea balconului, spune cam acelaşi lucru: la 22 grade Celsius, pe balcon erau +3 grade! Deci, o cădere termică de + 25 grade!

Şi acum, filmuleţul!

Vizionare plăcută!

Aşteptăm ideile şi sugestiile voastre! 😉 :)

 

Articol citit de 140 vizitatori

Comments are closed.

« « Începem lucrul la casă!| Primii paşi în necunoscut — Postul de carne » »