browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.


Vă aflaţi AICI:


« « Noutăţi din grădină de la Măgura – cu drag pentru tine!|| Permacultură aplicată: Cum gestionează Natura apa? » »

Sustenabilitatea şi grădinăritul ecologic: provocări 2015

Posted by on 9, September, 2015

Monica - Răsaduri în PET

 

Un nou experiment de grădinărit: răsadniţă în PET! Roşia din imagine, este FLORĂ SPONTANĂ! :)

Bine te-am regăsit!

Acest articol este inspirat pe de o parte din ecoul favorabil pe care îl au articolele şi filmele pe care le-am publicat despre grădinărit ecologic, sustenabilitate, Casa Măgura Teleorman şi construcţii din lemn.

Pe de alta, este nevoia de a împărtăşi experienţa directă, „la mâna întâia”, a trecerii unor oameni cu o anumită vârstă, de la un mod de viaţă specific culturii urbane, la unul specific culturii rurale.

Mulţumesc cu această ocazie tuturor celor care au dat share articolelor din categoriile menţionate şi care, în acest fel ne susţin şi ajută şi alţi oameni să se inspire din ceea ce facem noi!

Venind acum mai către tema propusă în titlu, voi preciza că numărul provocărilor în acest an, a fost foarte, foarte mare!

Iată o trecere în revistă, pe puncte, într-o ordine oarecare:

  • Gestiunea apei. O provocare cu adevărat de mari dimensiuni, cu multiple dificultăţi de soluţionat! De la climatul predominant secetos din Teleorman, secete care s-au accentuat în ultimii 15 ani, la gestionarea apei în gospodărie, am trecut printr-o multitudine de provocări, cu grad de dificultate foarte mare, cel puţin pentru mine! Iată de pildă cu ce te vei confrunta, dacă alegi să treci de la oraş la sat şi, chiar mai departe, urmând exemplul lui Alex şi Roxana de la Valea Curcubeului: Ce şi cum să faci ca să ai apă după necesităţi? Ce faci cu apele menajere? Cum asiguri necesarul de apă pentru plante şi Pământ? Cum rezolvi problema unei fântâni vechi, colmatate şi cu tuburile deplasate? De ce se ajunge la „secarea” fântânilor? Cum împiedici împrăştierea vaporilor de apă din pământ, când bate vântul? Sunt principalele probleme cu care m-am confruntat ca orăşean, învăţat cu „apă la buton”! Te vei confrunta cu ele şi, de aceea scriu articolele pe care le scriu! Măcar ai o sursă de inspiraţie şi, desigur, ai la cine apela pentru un schimb de idei!

  • Starea, funcţionalitatea şi ergonomia construcţiilor. O altă grupă de provocări de-a dreptul infernale! Casa pe care am cumpărat-o, este foarte veche, e construită din paiantă şi la „buget de criză”! Adică, portanţa zidurilor este scăzută, sunt subţiri (10 – 12 cm!!!), izolaţia termică e mai curând o glumă decât o realitate! Faptul că este construită din lut, lemn şi paie, e o calitate, doar când construcţia este solidă. Din nefericire, construcţia a fost făcută cu multă zgârcenie, zidurile subţiri permit o acumulare-eliberare de căldură sub necesităţile din timpul iernilor de aici. Ne lipsesc spaţiile strict necesare unei vieţi decente: dulapuri de haine, rafturi pentru cărţi, un spaţiu unde să lucrăm (birou sau o cameră de lucru), o cămară, o bucătărie, apă în casă, o toaletă utilizabilă în timp de vreme rea, o baie, fie ea şi primitivă, unde să te poţi spăla când afară sunt -25 grade Celsius, de pildă, sau când plouă cu găleata… Camerele, sunt microscopice şi nefuncţionale, pentru că au fost gândite doar ca geometrie, fără a avea o funcţionalitate GÂNDITĂ. O simplă împărţire a unei suprafeţe în „cutiuţe”, care să fie folosite într-un fel oarecare… Ca fapt divers, toată suprafaţa amprentei exterioare a clădirii vechi, este de 42 mp, măsuraţi de noi! Apartamentul nostru din Alexandria, confort 2, are tot 42 mp! Dar… la interior!!! Mai avem o clădire de circa 20 mp, dar care necesită renovare de tip „reparaţie capitală”.

  • Gestiunea deşeurilor. O altă clasă de provocări noi pentru un orăşean! Hai să trecem peste clişeele din cărţi, clipuri şi reviste şi să vedem ce educaţie avem, PRACTIC! Zero! Asta e educaţia pe care o avem. Definiţii seci ale ecologiei, texte filosofice, slogane electorale şi alte prostii. Dar pe partea de deprinderi practice, „Ce să fac cu x material?”, „Cu ce înlocuiesc materialul Z?”, CONŞTIENTIZAREA a ceea ce înseamnă REALMENTE „deşeu”? Mai nimic! Da, există materiale scrise în Engleză, cursuri, seminarii. Dar noi suntem în România şi, faptul că eu practic Engleza de peste 40 de ani, e „problema mea”, ca să zic aşa! Ca să pot face un schimb real de experienţă, am bătut 500 kilometri până în Hunedoara, la Alex şi Roxana, la Valea Curcubeului… Practica m-a învăţat de pildă că aproape 85% din ce numeam „la oraş” deşeu sau „gunoaie”, sunt materiale care pot fi folosite mai departe într-un scop sau altul. Fără grădină însă, e exclus să înţelegi asta, chiar dacă îţi povestesc. Mai mult, a fi în acel mediu, TE SCHIMBĂ RADICAL!

  • GRĂDINĂRITUL NATURAL. Aici, trebuie să recunosc, mă aflu în faţa unui munte de probleme şi soluţii! De la secetă şi reţinerea apei în teren (sol), la accelerarea îmbogăţirii solului în nutrienţi (compost – vermicompost), influenţa unei plante asupra alteia, plante prietene şi plante neprietene, microclimatul şi productivitatea, pH-ul şi speciile, toate acestea şi încă multe altele, sunt provocări „de calibru mare”!! Ca să dau un exemplu doar… Compostul şi producerea lui, sunt nişte subiecte care sunt tratate în bătaie de joc prin cărţile de permacultură, sunt nişte dezinformări de o lipsă de bun-simţ elementar, dincolo de orice limită a toleranţei! Ca să produci compostul necesar unui strat de 50 cm înălţime şi 2 mp suprafaţă, ai nevoie de masa vegetală recoltată timp de doi ani, de pe 800 mp. Şi acei 800 mp, cum rămân după jaful masei vegetale la care sunt supuşi? Ce valoare nutritivă mai au acei 800 mp?

  • Analiza şi proiectarea fluxurilor. Să simplific puţin! Un flux, este de pildă felul în care te mişti în casă. Altul, depozitarea şi utilizarea materialelor, sculelor şi uneltelor. Dacă tot timpul ocoleşti ceva (o masă, un dulap care sunt în drum), acel flux, este unul prost conceput. Un flux, este de pildă felul în care desenezi pe planul apartamentului, al casei, al grădinii, felul în care te mişti să faci ceva. De exemplu, vii acasă, te dezbraci, iei pe tine „ţoalele de scandal”. Dacă faci nişte săgeţi pe planul (schiţa) locuinţei, care arată cum te-ai mişcat, cum te-ai deplasat prin casă, ai desenat practic unul din fluxurile deplasării tale în casă. Este el continuu, logic? Este el armonios? Pentru că, deşi sună paradoxal, acest mod de deplasare, este o colosală sursă de stress, dacă repeţi mereu mişcări de du-te – vino, pentru a rezolva o sarcină simplă. Şi sunt multe activităţi. Unele te vor face să te mişti într-un anume fel, altele în alt fel. De pildă, o femeie se mişcă în casă când spală, altfel decât atunci când găteşte. Şi aici, avem două probleme: stresul inconştient provocat de mişcările „în plus”, datorate proastei concepţii tocmai a acestor spaţii, ziduri, glasvanduri, uşi şi elemente de mobilier… Aceste elemente, impun un anumit mod de a te mişca prin casă, prin curte, etc. Toate aceste mişcări, dacă sunt desenate pe planul proprietăţii, dezvăluie fie o sursă de echilibru (mişcările se înlănţuie logic şi armonios), fie se înlănţuie haotic, cu reveniri repetate în aceleaşi puncte şi cu suprafeţe neutilizate, dar care produc stress, tocmai pentru că acolo ar fi trebuit să fi fost „ceva”!

  • CÂMPURILE DE ENERGIE. Dintre toate provocările „terestre” însă, cea mai importantă mi se pare lucrul cu CÂMPURILE DE ENERGIE, în grădină!! Am amânat mult să discut aici acest subiect, l-am abordat în treacăt în episodul video „Plantarea pomilor”, dar a fost o preocupare continuă şi constantă pentru mine, încă de la data când am cumpărat casa şi terenul. Rezultatele sunt uluitoare, motiv pentru care am considerat că e cazul să scriu un material separat.

Am trecut în revistă, doar acele aspecte foarte importante, cu care ne-am confruntat în acest an, la Măgura.

Sunt conştient că stilul jurnalistic, este nepotrivit pentru a aborda o tematică atât de complexă pe cât este cea a trecerii la o viaţă sustenabilă. Sunt conştient că, până şi scrierea unei cărţi, acoperă doar în parte ceea ce este necesar să fie împărtăşit cu toţi cei care au îmbrăţişat această viziune, a unui trai în armonie, în SINCRONICITATE cu mediul de viaţă şi, până la urmă, cu întreg Universul!

Am considerat că, până să reuşesc să încheg materialul adunat pentru a îl transforma într-o carte, e mai bine să public fragmentar, problematica cu care ne-am confruntat şi cum am reuşit noi să depăşim o serie de obstacole.

Pentru cei care vor să se mute de la „blocul la oraş” la o viaţă mai naturală, la o casă cu grădină, este mult mai bine dacă oferim fie şi aşa, pe bucăţele, informaţiile cheie.

Mă opresc aici şi îmi exprim speranţa că vor veni alături de noi din ce în ce mai mulţi oameni, cu întrebările, cu experienţa lor, cu visele şi planurile lor şi că vom închega o comunitate activă de oameni care au pornit către o altă viaţă, mai bogată şi mai sănătoasă, din toate punctele de vedere!

Închei aici această scurtă retrospectivă, mulţumindu-le lui Alex şi Roxana Mărgărit, pentru schimbul de experienţă care are loc continuu, de când am venit de la ei, din Valea Curcubeului!

Articol citit de 125 vizitatori

2 Responses to Sustenabilitatea şi grădinăritul ecologic: provocări 2015

  1. cristian

    Asteptam articolele !!!! 👍

    • Şerban Stănescu

      Mulţumim, Cristian!
      Vor veni, chiar dacă mai încetinel. E încă foarte foarte mult de muncă.

« « Noutăţi din grădină de la Măgura – cu drag pentru tine!| Permacultură aplicată: Cum gestionează Natura apa? » »