browser icon
You are using an insecure version of your web browser. Please update your browser!
Using an outdated browser makes your computer unsafe. For a safer, faster, more enjoyable user experience, please update your browser today or try a newer browser.


Vă aflaţi AICI:


« « Un an de existenţă a sitului Şcolii ZENLA|| In the middle of nowhere » »

Video – Construcţii din lemn – Bucătăria

Posted by on 20, May, 2015

Şcoala ZENLA - Casa Măgura - Bucătăria

 

 Bine te-am regăsit!

Voi prezenta foarte pe scurt un subiect interesant pentru toţi cei care sunt iubitori ai construcţiilor ecologice şi anume, construcţii din lemn.

Foarte pe scurt, am folosit ca materiale de construcţie profile pătrate din lemn de răşinoase (100×100, 70×70, 50×50 şi 50×20 mm), scânduri 20×140 mm şi OSB 8x1250x2500 mm.

Pentru asamblări, am preferat holzşuruburi negre, tratate „negrese”. Stâlpii, i-am fixat cu cuie „piroane” 8×180 mm.

Stâlpii, au fost plasaţi în gropi la o adâncime de 500 mm (50 cm), fără betonare, prin fixare cu pământ presat. Despre soluţia aceasta, voi mai discuta într-un articol separat.

Aşa cum s-a putut vedea şi din fotografiile prezentate anterior şi din cele care se văd în materialul video, scheletul a fost realizat din profile 100×100 mm şi 70×70 mm. Scheletul, a fost îmbrăcat cu OSB de 8 mm, ranforsat cu bare de 50×50 mm.

Suprafaţa totală a clădirii, este de 2×3 m deci, 6 mp.

Având în vedere destinaţia clădirii şi necesităţile concrete de rezistenţă şi portanţă, atât în momentul prezent cât şi în perspectiva construirii unor noi module în viitor, am preferat să pornim cu o supradimensionare a elementelor de rezistenţă, astfel încât, în perspectivă, să putem adăuga construcţiei încă un nivel. Momentan însă, lucrăm la acest modul.

Acoperişul, este realizat pe o structură din traverse 70×70 mm, plasate la circa 0,75 m distanţă. Înclinaţia, este asigurată cu popi din 100×100 în partea frontală şi scândură 20×140 pentru sprijin în partea superioară, unde am montat plăcile OSB care servesc drept acoperiş primar, peste care vom pune fie policarbonat armat cu fibră se sticlă, fie (asta preferăm!), scândură de răşinoase, asamblată după metoda şindrilei.

Ambele soluţii prezintă şi avantaje şi dezavantaje, dar preferăm cel puţin la nivel de dorinţă (depindem de aspectul financiar…) scândura.

Momentan, având în vedere costurile mai reduse, vom opta credem pentru folia de policarbonat armat cu fibră de sticlă (14 lei/mp) şi în perspectivă, vom înlocui cu scândură.

Ca strat de protecţie, vom aplica ulei de în sicativat (fiert), care astupă porii şi realizează o peliculă impermeabilă.

În fine, partea de pod (acoperişul), va suferi o finisare interioară pentru mărirea rezistenţei mecanice, prin adăugarea unor scânduri pe interior şi a unor popi în zona median-longitudinală, ceea ce va creşte considerabil rezistenţa acoperişului, până spre 120 kg/mp, chiar dacă o sarcină uzuală (zăpadă) se încadrează la circa 30 – 50 kg/mp.

Pe exterior, aşa cum se vede din film, am placat cu OSB prima jumătate a clădirii, urmând ca porţiunea superioară să fie realizată din placă de policarbonat, pentru a asigura un iluminat natural cât mai îndelungat, inclusiv iarna.

Scopul construcţiei, este dublu:

  • BUCĂTĂRIE. Evident, am rezolvat problema apei curente pe timp de iarnă, prin reducerea expunerii instalaţiei de apă, direct la temperaturile negative. Cel puţin din practica pe care o am, câştigul termic va fi de circa 29 grade Celsius, la o temperatură exterioară de 27 grade Celsius.

  • Incintă experimentală din lemn. Având în vedere aspectele legate de eficienţa termică pe termen lung, ne-am propus să documentăm cât mai amănunţit evoluţia temperaturilor la interior, în raport cu temperatura exterioară, funcţie de tipul de incintă. Date fiind planurile noastre de a realiza o seră, vrem să determinăm experimental care este eficienţa termică a pereţilor simpli şi respectiv dubli, pe acest prim modul experimental. În această iarnă, vom merge pe varianta pereţilor simpli, să vedem practic ce anume cădere termică putem realiza cu acest tip de construcţie şi funcţie de rezultate, vom şti cu o precizie convenabilă ce putem aştepta de la o seră construită după modelul acestei bucătării. Concret, vom putea determina cu o precizie de +/- 15 zile, intervalul de timp cât poate fi exploatată pentru grădinărit în spaţiu protejat.

ELEMENT DE NOUTATE

Voi reveni cu un comentariu mai amplu într-un alt articol, dar semnalez o idee pe care m-aş bucura dacă ar testa-o mai mulţi iubitori de construcţii cu materiale naturale:

BRÂU DIN LUT. Principala vulnerabilitate a oricărei construcţii, este partea de la bază, unde clădirea este expusă apelor meteorice şi eroziunii provocate de căderea apei de pe acoperişuri.

După un studiu de peste 40 de ani pe care l-am efectuat pe multe tipuri de construcţii dar mai ales tipurile „clasice” case din lemn şi case din pământ în mod special partea inferioară este cea mai puternic supusă eroziunii şi degradării.

Pentru a preveni acest fenomen, m-am decis să adaug un brâu din lut la baza clădirii. Reţeta „betonului”, deocamdată este doar în stadiu de ipoteză de lucru şi o voi testa pe parcursul anului în mai multe variante, dar compoziţia de bază, este lut (argilă), var şi sare brută (clorură de sodiu). Reţeta o cunosc de la o serie de oameni în vârstă, din două zone geografice: Muntenia şi Moldova.

În Ardeal, tehnicile construcţiilor populare diferă mult, datorită resurselor locale (piatră şi lemn din abundenţă). În zonele de câmpie însă, se lucrează mult mai mult cu lut „chirpici” şi „paiantă”. Casa noastră este de pildă făcută în tehnica „paiantă” grilă din lemn pe structură din buşteni, tencuită cu paiantă.

Brâul din lut (EN: cob) despre care vorbesc, va înconjura partea inferioară a clădirii, respectiv baza, pe o înălţime de circa 500 mm, astfel încât apele meteorice să fie preluate de construcţia din lut şi îndepărtate de clădire, mai ales de părţile ei sensibile la umiditate. Această soluţie, prezintă avantajul că, oricât de neplăcută ar fi eventualitatea reparaţiilor, materialul este disponibil local şi cu costuri aproape neglijabile (var şi sare brută), reparaţiile putând fi făcute uşor, chiar şi la o vârstă înaintată aspect foarte important, mai ales pentru oameni care au o vârstă apropiată de a noastră!

Voi reveni în timp cu detaliile constructive şi vom organiza inclusiv seminarii (workshopuri) pe tema construirii de clădiri din lemn în sistem modular.Cei interesaţi să vadă „pe viu” şi să înveţe, ne pot contacta pentru programări pe paginile dedicate workshopurilor şi respectiv, paginile de contact.

Te las acum să vizionezi filmul şi chiar te invit să îţi exprimi orice nedumerire, dacă ai vreo idee, dacă vrei o argumentaţie a soluţiilor, cere explicit asta printr-un comentariu şi voi căuta să răspund cât mai clar posibil întrebărilor. Unde va fi cazul, voi da explicaţiile în articole separate.

VIZIONARE PLĂCUTĂ!

Articol citit de 376 vizitatori

Comments are closed.

« « Un an de existenţă a sitului Şcolii ZENLA| In the middle of nowhere » »